Cristian Pomohaci, liber şi bogat după ce procurorii Parchetului General au clasat dosarul în care era acuzat că ar fi încercat să întreţină relaţii sexuale cu un adolescent în vârstă de 17 ani. Anchetatorii spun însă că, nu îl pot trage la răspundere pe fostul părinte pentru că, între comiterea faptelor şi depunerea plângerilor a trecut mult prea mult timp. Acum, Pomohaci cântă peste tot în ţară şi încasează bani mulţi din concerte şi spectacole.

Un bărbat din judeţul Brăila, care era arestat preventiv pentru agresiune sexuală asupra unui minor, a fost pus în libertate deoarece judecătorul a considerat că a avut o coduită sinceră în timpul anchetei şi nu are antecedente penale. El se poate întoarce în satul în care locuieşte şi victima lui.

Dragi ieșeni,

Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ați ales echipa Partidului Național Liberal si proiectul de țară propus de președintele României, Klaus Iohannis!

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

„Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

Criterii pentru permisie

„Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Un fost deţinut cere daune de la Statul român pentru că, în perioada în care a fost încarcerat în Penitenciarul Iaşi, nu i s-ar fi permis să-şi conducă mama pe ultimul drum. Într-un caz similiar, CEDO a obligat România să-i plătească unui condamnat 15.000 de euro despăgubiri.

Tot 15.000 de euro a cerut în instanţă şi Petru D., condamnat la 7 ani de închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi eliberat condiţionat în martie 2017, din Penitenciarul Vaslui.

Acuzatorul: „Sunt marcat”

Bărbatul s-a plâns judecătorilor Tribunalului Iaşi că, în vara lui 2015, reprezentanţii Penitenciarului Iaşi i-ar fi refuzat acordarea unei permisii de 24 de ore pentru a participa la înmormântarea mamei sale. „Momentul dispariţiei şi înmormântării mamei, cel mai drag om din viaţa mea mi-a adus o gravă durere cu consecinţe ce se prelungesc şi până în prezent. Sunt marcat de neparticiparea mea din culpa gravă a Penitenciarului Iaşi (...)”, a precizat fostul deţinut în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

Petru D. a susţinut şi că i-a fost încălcat „flagrant dreptul la viaţa de familie”. Pentru a-şi susţine cererea, ieşeanul a cerut audierea a doi foşti colegi de detenţie.

„Clientul meu a fost liberat condiţionat în februarie şi ulterior a deschis acest proces. Eu cred că el are dreptate”, a declarat avocatul Lucian Piţigoi, care îl reprezintă pe Petru D.

Criterii pentru permisie

„Persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară pot participa la funeraliile unui membru al familiei, numai dacă se încadrează în criteriile specifice prevăzute lege. De asemenea, pe timpul executării pedepsei privative de libertate, deţinuţii au oricând posibilitatea să se adreseze forurilor superioare sau instanţelor de judecată în situaţia în care consideră că le sunt încălcate drepturile legale”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.

Pentru a beneficia de permisiunea de ieşire din închisoare se au în vedere numeroase criterii printre care şi: deţinuţii să aibă o „conduită constant pozitivă”, să fie stăruitori în muncă, să participe activ la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică etc., să nu fie cercetaţi sau urmăriţi penal în alte cauze, să nu fie clasificaţi în categoria celor care reprezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, istoricul infracţional etc.

România, condamnată la CEDO într-un caz similar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză, în decembrie 2016, unui deţinut român care nu a primit permisie din partea reprezentanţilor Penitenciarului Oradea pentru a participa la înmormântarea mamei sale. Instanţa a stabilit atunci că Florian Kanalas, condamnat la 12 ani şi 6 luni pentru tentativă de omor, trebuie să primească daune de 15.000 de euro din partea Statului român. CEDO a considerat că autorităţile penitenciare au încălcat Articolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la respectarea vieţii private şi de familie a deţinuţilor.

Sunt căutări intense în Spania, pentru că poliţia crede că teroristul care a intrat cu o furgonetă în mulţimea de pe La Rambla este, totuși, încă în viaţă. E vorba despre un marocan în vârstă de 22 de ani, Younes Abouyaaqoub. Acesta ar fi condus furgoneta, și nu de tânărul de 17 ani care furase actele fratelui său pentru a închiria mașina, așa cum se anunțase vineri seara.

Pe măsura ce ancheta avansează, polițiștii află tot mai multe detalii despre complotul iniţial.

Tribunalul Bucureşti a decis vineri ca fostul deputat Cristian Boureanu să fie eliberat din arest preventiv, urmând ca acesta să fie plasat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de ultraj, după ce a lovit un poliţist rutier.

Elevii se întorc la școală astăzi, după vacanţa de primăvară şi ziua liberă de 1 Mai. În semestrul al doilea, elevii vor mai avea liber joi 1 iunie, de Ziua Copilului şi luni 5 iunie, în a doua zi de Rusalii.

Un suspect al atacului terorist din Stockholm a fost arestat! Bărbatul şi-a recunoscut fapta, scrie presa din Suedia, însă cel care a condus camionul în mulțime este încă în libertate. Localnicii din Marsta, o suburbie din nordul orașului, au sunat la Poliţie, când au observat un bărbat care se comporta ciudat și părea confuz. Oamenii legii nu exclud însă posibilitatea să fie vorba de mai mulți atacatori.

Magistrații Tribunalului Vaslui au admis solicitarea lui Relu Fenechiu de contopire a pedepselor din cele două dosare în care a fost condamnat. Astfel, fostul ministru al Transporturilor a rămas cu pedeapsa de 5 ani primită în Dosarul „Transformatorul”, la care judecătorii au adăugat un spor de 6 luni. Sentinţa Tribunalului Vaslui nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile.