Iașul a pierdut o oportunitate uriașă pentru modernizarea sistemului centralizat de termoficare. În ultimele luni, au fost semnate mai multe contracte pe fonduri europene pentru trecerea centralelor electrice și de termoficare de pe cărbune pe gaz. Electrocentrale Craiova a anunțat o investiție de 1,2 miliarde de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Constanța a scos la licitație, în iunie anul acesta, un contract de 588 milioane lei, Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti va derula pentru Râmnicu Vâlcea un proiect de 689 mililoane lei, în timp ce la Arad, tot prin PNRR, a fost aprobată construcția unei noi surse de producere a electricității și apei calde care va funcționa în sistem de cogenerare de înaltă eficiență, cu o valoare de 400 milioane lei.
Iașul, cu un sistem de termoficare în colaps, nu se află pe această listă. Cu 40-50 milioane de euro, deci jumătate din suma de la Arad, la Iași s-ar fi pus la punct un sistem performant, nepoluant, pe bază de gaz metan, pentru producerea energiei electrice și a celei termice.
Primarul n-a modernizat nimic din sistemul de termoficare, funcționând pe cărbune ca acum 100 de ani. A cheltuit 70 milioane de euro iarna trecută și a încasat doar 25 milioane de euro
Au fost 400 milioane de euro în PNRR. Iașul n-a avut proiect
Una dintre soluțiile pentru salvarea termoficării la Iași ar fi achiziționarea și montarea unei turbine pe gaz metan. Care, împreună cu cele două cazane de apă fierbinte (CAF-uri) și cu motorul termic existent în CET 1, ar reuși să țină întreg sistemul folosind drept combustibil doar gazul metan.
CET-ul din Holboca ar putea fi închis definitiv. Mișcarea s-ar fi putut face în contextul în care, la nivel național, au fost disponibile aproximativ 400 milioane de euro prin PNRR pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență în termoficarea urbană. Proiectul trebuia să vizeze acțiuni pentru construirea/modernizarea de unități de producție prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde. Adică, s-ar fi pliat fix pe nevoile Iașului.
Însă, Primăria n-a avut nicio inițiativă în acest sens.
Premierul Marcel Ciolacu la semnarea contractului de finanțare PNRR pentru orașul Râmnicu Vâlcea
Iașul putea accesa 40 milioane de euro și rezolva problema
Un expert în energie a acceptat să facă pentru REPORTER DE IAȘI o simulare pentru sistemul centralizat din oraș. „În mare, costul unei turbine de gaz se calculează la puterea sa, 1 MWH = 1 milion de euro. Astfel, pentru a asigura consumul de energie termică în vârf de sezon, iarna, ar fi necesare aproximativ 80 Gcal/oră. Asta se traduce într-o turbină care să producă 35 MWH electric și concomitent 70-80 Gcal (1 MW energie electrică = 2,2 Gcal)”, a spus specialistul.
Care a adăugat că această turbină pe gaz, împreună cu motorul termic (4 MWH) existent și cele două cazane de apă fierbinte folosite la nevoie, în vârf de sarcină, ar fi suficiente pentru numărul de clienți actuali ai sistemului centralizat. „Investiția în acea turbină (35 milioane de euro) + cele în rețelistică, compatibilizări (alte 5 milioane de euro) ar însemna 40, maxim 50 de milioane de euro, cu mare larghețe”, a spus expertul care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Atât ar costa trecerea întregii producții pe gaz și scoaterea definitivă din funcțiune a CET 2 Holboca.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la semnarea contractului pentru Craiova. 250 milioane de euro palpabili, cât Sala Polivalentă și stadionul visate la Iași
Turbinele pe gaz își acoperă costurile din cogenerare
Ar fi rentabilă o astfel de investiție? Specialistul a explicat: „Pentru a produce într-o oră 35 MW energie electrică și 70 Gcal consumi gaz, 175 MWpcs x 240 lei = 42.000 lei/oră. MWpcs e o unitatea de măsură unde «pcs» – putere calorifică superioară. Pe scurt, costul cu gazul pentru a folosi la maxim turbina ar fi de 42.000 lei/oră”.
S-ar acoperi aceste cheltuieli din vânzarea electricității, a apei calde și a încălzirii? Calculele arată, la prețurile actuale, că s-ar amortiza în totalitate prețul gazului, rămânând bani pentru acoperirea celorlalte costuri (salarii, cheltuieli de exploatare).
„Turbina ar produce 35 MWH x 450 lei = 15.750 lei (energie electrică) la care se adaugă un bonus de cogenerare acordat de stat prin ANRE de aceeași valoare 35 MWH x 450 lei = 15.750 lei. La aceste venituri s-ar pune cele 70 Gcal vândute populației și celorlalți clienți cu 235 lei = 16.450 lei, dar aici mai sunt pierderi în rețea. Una peste alta, din producția pe oră a 35 MW și a 70 Gcal la care se adaugă bonusul de cogenerare, veniturile pe o oră de vârf, iarna, s-ar putea ridica la 45.000 lei. Cu 3.000 de lei mai mult decât costurile gazului ars”, a punctat expertul.
Turbinele pe cărbune de la CET Holboca stau mai mult defecte pentru că sunt foarte vechi și au fost niciodată modernizate
Scapi de Certificatele Verzi, 20 milioane de euro
Ca o concluzie, schema ar fi: prețul de vânzare la energia electrică + bonus cogenerare + prețul gigacaloriei comercializate = costul total de producție (materie primă și salarii) + un mic profit.
În final, specialistul a mai identificat câteva avantaje: „Dispar certificatele CO2, generatoare de costuri de milioane de euro anual pe care acum CET trebuie să le plătească pentru că poluează prin arderea cărbunelui. Apoi, nu se mai plătesc 40-50 milioane de euro cărbune anual, unele sume chiar în avans. Gazul se va plăti la 30 de zile, pe măsură ce se folosește, ba chiar se și facturează ce a rezultat. În al treilea rând, statul oferă subvenție la gaz pentru termoficare. Deci prețul de achiziție al acestuia poate coborî chiar la jumătate”.
Sistemul de la Iași, anacronic și falimentar
Scenariul cu o turbina pe gaz a fost luat în calcul și în strategia locală aprobată la sfârșitul anului trecut în Consiliul Local. Au fost prezentate mai multe scenarii de lucru, însă nu s-a avansat cu niciunul.
Acum, Iașul își produce vara apa caldă prin arderea de gaz în CET 1, în Tudor Vladimirescu, însă fără cogenerare, fără să facă și energie electrică. Iarna, pentru încălzire, este pornit CET 2 (Holboca) care funcționează cu huilă. Acel grup funcționează în cogenerare, adică produce atât energie electrică, pe care o vinde în sistemul național, cât și energie termică pentru alimentarea cu apă caldă și căldură a celor 26.000 de apartamente branșate, a mai multor școli, spitale și alte unități publice.
Însă, sistemul este anacronic, instalațiile sunt vechi, costurile cu cărbunele foarte mari (40 milioane euro/iarnă) la care se adaugă certificatele de CO2 pe care CET trebuie să le plătească din cauza poluării rezultate din arderea huilei – alte 15 milioane de euro/iarnă.
Termoficare Oradea: prima centrală cu turbine pe gaz, implementată în 2016 cu 54 milioane de euro
Investiție de 120 milioane de euro în Dobrogea
Constanța:
- La Constanța a fost scos la licitație, în iunie anul acesta, un contract de 588 milioane lei fără TVA. Scopul este construcția unei termocentrale de 160 MW pe gaz, dar care poate funcționa și pe un amestec de gaz și hidrogen.
Cu acești bani ar urma să se facă proiectarea, să se asigure asistența tehnică, dar să acopere și lucrările de execuție. Finalizarea proiectului ar urma să aibă loc peste 34 de luni din momentul semnării ordinului de începere a lucrărilor. Finanțarea este asigurată din PNRR
- Termoficare Constanța are contract de furnizare a energiei termice cu 1.065 de asociații de proprietari, care însumează 33.135 apartamente. Totodată, la sistemul centralizat de încălzire sunt racordate peste 750 de societăți comerciale, 115 instituții publice și aproape 1.000 de case
Alt proiect uriaș la Vâlcea: 140 milioane de euro
Râmnicu Vâlcea:
- Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti a semnat un contract de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii vor fi folosiți pentru construcția unei centrale pe gaz destinată sistemului centralizat de termoficare din Râmnicu Vâlcea. Afacerea a fost parafată pe 24 august
- Valoarea totală a proiectului este de 689 mililoane lei. Va fi realizat de Chimcomplex Borzeşti în Râmnicu Vâlcea, până la finele anului 2025. Denumirea: „Cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz, flexibilă, în sectorul încălzirii centralizate Rm. Vâlcea”
- Investiția presupune realizarea unei capacităţi de producţie pe gaz de 108 MW, flexibilă şi de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică şi termică pentru alimentarea cu energie termică a locuitorilor din Râmnicu-Vâlcea. Va înlocui actuala centrală bazată pe cărbune
- Anterior, anii trecuți, Chimcomplex a achiziționat, la licitaţie, o mare suprafaţă de teren şi clădiri de la CET Govora
- În prezent, în Râmnicu Vâlcea sunt racordate la reţeaua de termoficare urbană aproximativ 35.000 de apartamente, plus majoritatea instituţiilor publice, şcolilor şi spitalelor din oraş
Iașul a investit în schimbarea conductelor de termoficare, cu bani europeni, dar nu are ce transporta prin ele
Cogenerare în vestul țării: 90 milioane de euro
Arad:
- Iulie 2023: compania de termoficare din Arad, CET Hidrocarburi (în subordinea Primăriei), a scos la licitație un contract de 402 milioane lei pe 30 de luni pentru construcția unei noi surse de producere a electricității, apei calde și încălzirii care va funcționa în sistem de cogenerare de înaltă eficiență. Finanțare PNRR, peste 60%.
Beneficiile proiectului: creşterea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife competitive. AGERPRES: „CET Hidrocarburi, având ca acţionar 100% Consiliul Local Municipal Arad, mai are aproximativ 20.000 de locuinţe racordate, faţă de 43.000 în 1990, însă după retehnologizare administraţia locală intenţionează să înceapă o campanie de readucere în sistem a locuinţelor debranşate de-a lungul anilor”
Craiova a închis jalonul PNRR. Iașul nici n-a știut
Craiova:
- 29 iunie, Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Am semnat astăzi contractul de finanțare cu Electrocentrale Craiova SA și am închis jalonul 133 din PNRR. Valoarea totală a investiției depășește 250 milioane de euro, cu o putere instalată de aproape 300 MW (...).Investiția de la Craiova este proiectată pentru a beneficia de cele mai noi tehnologii în domeniu, fiind o garanție pentru toți craiovenii pentru acces sigur la energie electrică și termică, cu emisii scăzute de CO2, ceea ce înseamnă un aer mai curat și o calitate a vieții mai bună pentru întreaga comunitate”
Oradea:
- Recent, Primăria Oradea a scos la licitație în sistemul electronic de achiziții publice un contract de 158 de milioane lei. Scopul: achiziția și montarea unei unități noi de producție energie termică și electrică pe bază de gaze care să intre în operarea Termoficare Oradea SRL, regia locală de termoficare. Potrivit descrierii, unitatea va avea o capacitate de 25 MW electrici și 21 MW termici. Tehnic, investiția a fost intitulată: „Unitatea de cogenerare de înaltă eficiență cu motoare termice de ultimă generație, cu funcționare pe gaze naturale”.
Contractul ar urma să se deruleze în 18 luni, finanțarea este asigurată inițial de la bugetul local. Oficialitățile încearcă să deconteze, ulterior, din fonduri europene. Ofertele se deschid în 12 octombrie
Mihai Chirica se întreține în șezători cu presa de casă, unde e cel mai bun din țară și i se construiește cultul personalității
Oradea e în altă țară: termoficare modernizată din 2016
- În 2014, Oradea se încălzea cu ajutorul unui CET depășit fizic și moral, mare poluator. Cazanul pe gaz era vechi din 1966, aproximativ 75% din rețele erau mai vechi de 25 de ani, iar pierderile de pe conducte depășeau 40%. Numărul avariilor era de peste 1.000 pe an, iar reparațiile durau cu zilele
- Inițial, cea mai mare investiție care a schimbat direcția în termoficarea centralizată din Oradea a fost achiziția, cu 54 milioane euro, a unei noi centrale pe gaz produsă de General Electric. Aceasta a fost pusă în funcțiune în vara anului 2016. Proiectul, în valoare totală de aproape 80 milioane euro, a mai însemnat înlocuirea a 17 kilometri de conducte pornind dinspre centrală către oraș
- Citirea contoarelor din Oradea se face prin trecerea unei mașini printre blocuri și case, în doar patru zile, înlocuind munca de o săptămână a 50 de oameni, fără erori și probleme legate de lipsa accesului la contor, a notat BIHOREANUL acum trei ani
- Statistică: 61.500 apartamente racordate în 2014, peste 68.500 legate la rețea în 2019 și peste 70.000 începând cu anul 2020. Practic, la Oradea a fost inversat trendul
- Consiliul Local Oradea a aprobat, acum câteva zile, o investiţie de 134 milioane lei care urmează să fie depusă spre finanţare prin Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă (PNRR)
- Hotărârea adoptată: „se propune realizarea unei instalaţii de producere şi stocare a hidrogenului «verde» prin electroliza PEM (Polymer Electrolyte Membrane) pentru producerea energiei electrice şi termice”.
- Potrivit BIHOREANUL, primarul Florin Birta a explicat avantajele acestui sistem: „Costul de producţie al hidrogenului este mai ridicat decât al gazului, dar în viitor, pentru gaz, emisiile de CO2 vor fi taxate tot mai scump, va trebui să plătim tot mai mult, de aceea hidrogenul este un combustibil de viitor”
- BIHOREANUL a mai precizat că prin modificarea arzătoarelor, turbina pe gaz a CET-ului local ar putea funcţiona în amestec cu hidrogen de până la 15%. Folosirea hidrogenului „verde” ar reduce cu circa 5% emisiile de CO2 în atmosferă, deci ar reduce procentual poluarea şi cantitatea de certificate de CO2 pe care Termoficare Oradea ar fi obligată să le achiziţioneze
