În partidul liberal se vorbeşte despre o reformare după rezultatul prost de la alegeri, dar nimeni nu ia măsuri pentru punerea în aplicarea a unor decizii care să aducă formaţiunea în prim-plan. La nivel local, la Iaşi, alt conflict: între actualii parlamentari şi acoliţii lor şi cei care fuseseră votaţi să fie pe liste, dar care nu au fost acceptaţi de Bucureşti.
În partidul liberal se vorbeşte despre o reformare după rezultatul prost de la alegeri, dar nimeni nu ia măsuri pentru punerea în aplicarea a unor decizii care să aducă formaţiunea în prim-plan. La nivel local, la Iaşi, alt conflict: între actualii parlamentari şi acoliţii lor şi cei care fuseseră votaţi să fie pe liste, dar care nu au fost acceptaţi de Bucureşti.
Al doilea „politician" din Iaşi ca încredere, după Mihai Chirica, este luptătorul K1 Cătălin Moroşan, relevă sondajul PNL realizat la nivel de municipiu. Asta arată cât de relevantă e notorietatea, dar e o poveste veche. Am auzit că sportivul e băiat bun, are ceva umor, dar nu ştiu ce înţelege din marile provocări cum ar fi liberalizarea serviciilor de Sănătate, competiţia dintre hub-urile tehnologice sau restructurarea serviciilor publice. Daniel Minciună, de exemplu, un necunoscut în sondaje, mi se pare genul care s-a maturizat în hăţişul administrativ, le vede bine din punct de vedere tehnic şi ar fi fost cu adevărat util Iaşului.
Mihai Chirica e campionul detaşat al politicii ieşene cu încredere de peste 60% şi aproape că-i o nebunie să te apuci să-l critici pe cel mai iubit fiu al oraşului. Da, şi vreo 62% din populaţie crede că judeţul merge într-o direcţie bună, deci aproape nu ai arme să combaţi o realitate atât de evidentă, fiind clar că te-ai îmbătat şi trebuie să te culci.
Dar există două ciudăţenii care îl pun în gardă pe Mihai Chirica. Prima e analogia cu Moroşan, un produs de marketing 100%, fără nicio legătură cu politica şi administraţia, care presupun competenţă în găsirea soluţiilor bune pentru oameni, idei noi şi abilităţi mari de negociere. Dacă Moroşan are 43%, de ce ne-am mira de Chirica 62%, amândouă fiind produse supraexpuse?
Al doilea pericol este cota mare de neîncredere pe care o are primarul nou-ales: 21,4%, cea mai mare dintre toate personalităţile testate. Chirica are în faţa sa o bază masivă care i se opune, o ameninţare latentă. Succesul îl face pe Mihai Chirica iubit de foarte mulţi dar şi urât de mulţi. E paradoxul de care mulţi lideri nu ţin cont, uitând că au opoziţie, spunând şi crezând din toată inima că ei reprezintă soluţia tuturor dorinţelor, aspiraţiilor, nemulţumirilor, ştiind dinainte ce e bine pentru ceilalţi şi uitând că Puterea se împarte cu adversarii şi se exercită deschis, cu toate cărţile pe masă. Paradoxul este că nimeni din Iaşi nu are mai mulţi duşmani decât Mihai Chirica.
Văzând la ce cote mici stau ceilalţi, oameni cu experienţă, cunoscuţi de mult timp în politică, unii chiar deştepţi, şi remarcându-l încă o dată pe campionul Chirica, avându-l pe Moroşan la dreapta-i, afirm din nou ceea ce spun de foarte mult timp: în Iaşi nu există o alternativă reală, construită cu maximă determinare, care să se bată pe bune pe piaţă, care să le arate ieşenilor cealaltă faţă a monedei. Succesul nu e atât al PSD, ci al celor care pierd prin neprezentare de un deceniu. Cât timp nu se edifică solid o alternativă, în ani de zile, cu tenacitate, cu echipa unită, cu munca de diseminare a mesajelor, cu proiecte la nivel mare, nu se poate vorbi de o concurenţă reală în ochii publicului. Pur şi simplu acesta nu are ce alege. Ceva-ceva începuse Cristian Adomniței, dar cu accente megalomanice care l-au scos din joc.
Avem un Mihai Chirica în Ţara Piticilor, toţi sunt de înălţimea degetelor sale de la picioare. Sondajele confirmă monopolul ofertei electorale. Dacă am fi într-un desen animat, PNL nu i-ar rămâne decât să-l lase pe Cătălin Moroşan să-l bată pe Mihai Chirica, dacă atât au fost în stare să producă. Dar nu să-i dea una la figură, ci să-l snopească în idei. Ridicol, nu?