Tentativa primarului Mihai Chirica de a-și construi o casă în Centru prin autorizare directă, fără Plan Urbanistic Zonal (PUZ), este ilegală cap-coadă. Argumentele sunt negru pe alb în legi, dar și prin exemplele concrete pe care chiar Primăria condusă de Mihai Chirica le oferă.
La fix 180 de metri distanță de proprietatea familiei Chirica, un alt ieșean, Cătălin Diaconu, a fost obligat să întocmească un PUZ care a trecut prin votul consilierilor locali. Amplasarea în „zona construită protejată”, dar și unitatea teritorială de referință CM – „zonă mixtă”, au fost invocate chiar în hotărârea de Consiliu Local.
Acestea sunt cele două motive care-l obligă și pe Chirica să întocmească un PUZ. Chiar dacă, prin absurd, primarul și-ar putea elibera direct autorizație de construire doar pe baza unui certificat de urbanism, ar avea acum o a doua problemă: îi trebuie un nou aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor. Cel pe care l-a obținut Chirica, printr-o decizie aberantă a comisiei de la București, se referea la certificatul de urbanism din 2020, acum expirat.
Anul trecut, Primăria a emis un alt certificat, prelungit anul acesta, care, însă, reclamă un nou aviz.
Speță similară: în Centru, lângă Palas Campus, o familie vrea să-și facă un gard în interiorul proprietății, vechiul certificat i-a expirat, iar Primăria, la noul document, a solicitat un nou aviz de la Comisia de Monumente.
Familia obligată să facă PUZ are teren la 180 de metri de casa primarului. La Chirica este excepție: se dă direct autorizație
Ce spune legea valabilă pentru toată lumea
Ca să poată construi o vilă pe strada Manolache Drăghici, pe numele fiului său Ștefan (6 ani), primarul a considerat că se poate autoriza direct, fără a întocmi un PUZ. În 2020, Primăria i-a eliberat un certificat de urbanism, acum expirat. În 2022, a fost emis un altul pe care Chirica l-a prelungit zilele acestea.
Specialiștii consultați de REPORTER DE IAȘI au spus, fără echivoc, că primarul nu-și poate autoriza direct construcția, ci trebuie să realizeze un PUZ. Motivele invocate de experți:
1) Proprietatea familiei Chirica amplasată între bulevardul Independenței și Sărărie se află în interiorul perimetrului zonei construite protejate care impune existența PUZ
2) Unitatea Teritorială de Referință (UTR) de acolo este CM = zonă cu funcțiuni mixte în PUG la care trebuie PUZ
Aceeași Primărie a impus vecinilor lui Mihai Chirica să facă PUZ, argumentând cu aceleași legi care în cazul lui nu se aplică
În aceeași zonă, aceleași condiții legale, s-a cerut PUZ. La primar, nu
Un alt argument este chiar practica Primăriei. Iată doar două exemple concrete în care, în apropiere de terenul primarului, dezvoltatorii altor proiecte imobiliare au fost obligați să treacă prin faza PUZ pentru a primi autorizație de construire:
- pe 29 decembrie 2015, Consiliul Local a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construită Protejată - Iaşi, str. Rece nr. 4 întocmit pentru „Construire locuință pe teren proprietate”.
În plus, două paragrafe mai jos: „UTR CM - zonă mixtă cuprinzând servicii publice, servicii de interes general şi locuințe cu regim de construire izolat, regim de înălțime maxim P+2 E. Funcțiunea propusă - locuire şi funcțiuni complementare”.
Acest UTR CM, în Planul Urbanistic General, este prevăzut cu necesitatea realizării unui PUZ. Între terenul lui Chirica de pe strada Manolache Drăghici și proprietatea din strada Rece nr. 4 sunt 180 de metri
- anul trecut, în aceeași zonă din spatele UMF, mai exact pe strada Sf. Atanasie nr. 1A a fost demarat un PUZ pentru construirea unui imobil la această adresă.
În Hotărârea de Consiliu Local pentru familia Diaconu se menționează că terenul are regimul „zonă mixtă”, obligatoriu PUZ. Exact ca la Mihai Chirica, unde aceeași Primărie a spus că nu e nevoie de PUZ
Sentința judecătorilor care obligă la PUZ
Realizarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru un proiect imobiliar înseamnă timp irosit, o cheltuială mai mare, dar și proceduri mai anevoioase, de exemplu un raport de informare și consultare a publicului. Pe toate acestea, Chirica vrea să le ocolească.
Zona construită protejată, care impune realizarea PUZ, înseamnă un perimetru cu o delimitare clară, cu o importanță istorică aparte, iar realizarea construcțiilor este strict reglementată. Centrul istoric și Curtea Domnească reprezintă un areal delimitat la vest de Bahlui, la sud de Podu Roș, la est de strada Sărărie și la nord la Agronomie.
Că între Centrul istoric și Curtea Domnească (monumente istorice) și zona construită protejată se poate pune semnul egal o demonstrează și o sentință din 2021 a judecătorilor de la Curtea de Apel Iași, pe o altă speță imobiliară.
Iată un fragment din decizie: „În cauză, planul urbanistic zonal (...) vizează o suprafață de teren inclusă în lista monumentelor istorice conform Ordinului Ministerului Culturii Nr. 2.828 din 24 decembrie 2015 (...). În aceste condiții, devin incidente prevederile pct. 12 ind. 1 bis din anexa 1 a legii nr. 350/2001, avizul prealabil al Consiliului Județean Iași fiind obligatoriu întrucât planul urbanistic zonal viza o zonă protejată (...). Astfel, Centru istoric si Curtea domneasca au fost incluse in lista monumentelor istorice prin Ordinul Ministerului Culturii”.
Sentința în care se asimilează Curtea Domnească cu zona construită protejată din Centrul Iașului
Solicitarea trebuie să vină de la primar. Chirica s-a scutit singur de PUZ
În concluzie, ținând cont de această întreagă argumentație pe literă de lege, dar și pe situațiile similare la care Primăria a solicitat PUZ, rezultă că și în cazul proprietății familiei Chirica este necesară această documentație care precede și pe baza căreia poate fi, ulterior, eliberată autorizația de construire.
Relevantă în această speță este și cronologia certificatelor de urbanism eliberate pe numele lui Ștefan Chirica, fiul de 6 ani al primarului:
1) Certificat de urbanism 1419/26.06.2020. A ajuns pe masa Comisiei Zonale de Monumente pentru avizare. Membrii au luat în discuție de patru ori acest caz și, de fiecare dată, au dat același răspuns: se impune realizarea unui PUZ – Legea 350, art. 47, alin. 3, lit. b și alin. 3^1. „Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: zonelor construite protejate și de protecție a monumentelor”, au spus experții. Familia Chirica a depus contestație la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, for care a admis-o: „Legea 350/2001 arată că solicitarea de elaborare a PUZ se face de către autoritățile publice locale. În dosar nu sunt suficiente elemente care să indice necesitatea obligativității elaborării PUZ”. Comisia din Capitală nu s-a pronunțat dacă era sau nu necesar PUZ, ci doar că eventuala solicitare ar fi apanajul Primăriei Iași.
Aberant: Chirica să-i ceară PUZ lui Chirica. În final, pe baza deciziei de la București, Comisia Zonală a eliberat avizul pentru Chirica, în martie 2022. Certificatul de urbanism pentru care s-a eliberat avizul este 1419/26.06.2020
2) Pe data de 28.07.2022, Primăria Iași a emis pe numele lui Ștefan Chirica un al doilea certificat de urbanism, cu numărul 1422, în scopul „construire locuință individuală și anexe”, deci tot cu ocolirea PUZ. Pentru că valabilitatea acestui tip de documente este de un an, zilele trecute funcționarii Primăriei au primit de la familia Chirica solicitarea legală de prelungirea a valabilității cu încă un an. Așadar, Chirica încearcă să se autorizeze tot direct, fără PUZ. Întrebarea este: avizul luat de la monumente în martie 2022 mai este valabil pentru certificatul eliberat în iulie 2022 și prelungit zilele acestea? Expert: „Certificat nou, avize noi”.
Mihai Chirica își face singur legile de urbanism
Familie obligată la un nou certificat de urbanism pentru un gard
Verdictul specialistului în urbanism este întărit chiar de practica din Primărie. Concret, în 2021, o familie care locuiește în Centru, pe una dintre străduțele din preajma Palas Campus, a primit certificat de urbanism pentru „împrejmuire teren”. De fapt, e vorba despre 10-15 metri de gard care nici măcar nu este la stradă, ci în interiorul proprietăților private.
Prin acest certificat s-a solicitat, ca și în cazul lui Chirica, un aviz de la Comisia de Monumente. Familia l-a primit. „N-am fost atenți și n-am știut că puteam prelungi valabilitatea certificatului cu încă un an. Așa că a expirat și n-am reușit să facem gardul. Acum, am reluat întreaga procedură: un nou certificat de urbanism, cu un nou set de avize, inclusiv cel de la Comisia de Monumente”, a declarat proprietarul respectiv, sub rezerva anonimatului.
Atunci și Chirica ar trebui să revină la Comisia Zonală a Monumentelor.
Mihai Chirica a cumpărat domeniul din Centru pe numele copilului de 1 an
În august 2018, Ștefan Chirica, mezinul primarului, reprezentat de Silvia Chirica, mama edilului șef, a cumpărat o casă de 136 mp suprafață utilă și un teren de 836 mp contra sumei de 250.000 de euro, pe strada Manolache Drăghici (aproape de Sărărie). Aici, familia vrea să demoleze construcțiile existente și să ridice o casă nouă, o vilă tip conac.
