Miza afacerii nu e doar această parcelă. Tot acolo, RADEF are în posesie alți 5.000 mp la care șefii Primăriei tânjesc și cărora le dă târcoale Ghiocel Asimionesei, patronul informal al BZI. Acea jumătate de hectar reprezintă un teren ideal pentru un ansamblu imobiliar. Prețul la zi este de 300 de euro/mp.
Teren venit de nicăieri
Acțiune în viteză, un blitzkrieg imobiliar. Iată cronologia unei afaceri scandaloase. Pe 31 octombrie 2018, în ședința Consiliului Local, a fost aprobată o hotărâre prin care s-a completat inventarul domeniului privat al municipiului Iași.
Practic, cei 22 de consilieri prezenți au aprobat în unanimitate atestarea apartenenței la domeniul privat al municipiului a 43 de suprafețe de teren. La anexa 13 a respectivei hotărâri a figurat terenul de 805 mp situat pe Aleea Cimitirul Evreiesc, tarlaua 16, parcela AG 660/2.
Mihai Chirica și-a pus muncitorii să sară gardul la RADEF și să taie toți copacii din curte, deși terenul e în litigiu la ICCJ
„Nu sunt litigii”
Dar cum a ajuns acest teren în domeniul privat? Periodic, cei de la Serviciul GIS Cadastru inventariază terenurile aflate în administrarea Primăriei și care figurează nerevendicate.
În luna octombrie, pe 15, Direcția Arhitectură și Urbanism, sub semnătura Ancăi Nora Brândușescu, pe atunci arhitect șef al orașului, a solicitat Serviciului Contencios să verifice dacă pentru terenurile din anexă, între care făcea parte și cel din Păcurari, „au fost înregistrate cereri de retrocedare sau există litigii pe rolul instanțelor judecătorești”.
Răspunsul, datat 26 octombrie: „Nu sunt litigii pe rolul instanțelor de judecată în care să avem calitatea de parte”. Au semnat șase consilieri juridici, dar și Cristina Oțeleanu, șefa Direcției Juridice.
Terenul, oferit unei parohii
În aceste condiții, șefii Primăriei au cerut consilierilor locali să treacă aceste terenuri în domeniul privat al Primăriei. Iar asta s-a întâmplat prin hotărârea din 31 octombrie 2018. Primăria nu a făcut nici dovada proprietății, nici a faptului că administra acea parcelă din Aleea Cimitirul Evreiesc. Pur și simplu și-au atribuit-o.
În mai puțin de o lună, la ședința Consiliului Local din 29 noiembrie, aleșii locali au aprobat ca pentru terenul de 805 mp din Aleea Cimitirul Evreiesc nr. 2, care abia intrase în domeniul privat, să transmită dreptul de folosință gratuită către parohia „Sf. Apostol și Evanghelist Luca“ pentru a-și construi o biserică.
Schița veche (stânga-sus), din 1990, prin care parcela AG 660 aparține RADEF. În schița nouă (dreapta-sus), folosită pentru votul din CL, numele parcelei a fost schimbat în A 660 și se susține că nu aparține nimănui. Desenul terenului este însă identic. În fișa posesor din 1990 (jos), se vede că parcela 660 aparține Oficiului Difuzare Film
„Depunem plângere penală”
Câteva luni nu s-a mai întâmplat nimic până săptămâna trecută. Când mai mulți angajați ai Servicii Publice, societate a Primăriei, au curățat terenul, tăind arborii și arbuștii de pe cei 805 mp.
Este momentul în care au intrat în scenă Ioan Hagi, administratorul special al RADEF, și Constantin Hurjui, reprezentatul RADEF la Iași. Ambii revendică acest teren, dar și diferența până la 5.800 mp în contul RADEF.
„Acel teren este al Oficiului de Difuzare Filme. Dintotdeauna, de când a fost înființată «România Film». Cred că din anii ’40-’50. Dar se vede foarte clar, este inclusiv același tip de gard”, a declarat Constantin Hurjui.
La rândul său, Ioan Hagi a declarat că nu înțelege cum a putut Primăria să dea un teren ce nu-i aparține. „Marți sau miercuri vin cu un jurist la Iași și depunem plângere penală”, a precizat Hagi.
Cristina Oțeleanu este jurista de încredere a primarului Chirica. Ea a dat avizul pe trecerea terenului în proprietatea Primăriei, deși administrația a pierdut procesul cu RADEF la Curtea de Apel, iar recursul se judecă la Înalta Curte
Ce cuprinde Oficiul Filmotecă
Acum, contextul larg al speței. Oficiul de Difuzare Filme sau Oficiul Filmotecă sau oricare altă denumire pe care a purtat-o de-a lungul timpului reprezintă o proprietate din Păcurari, Aleea Cimitirul Evreiesc nr. 2, compusă din: clădire administrativă, o alta în care se află depozitul de filme, mai multe garaje unite între ele și o construcție mică, la intrare, unde stăteau paznicii.
Acum, toate aceste imobile situate se află într-o stare avansată de degradare. Aferent acestor imobile există și o suprafață de teren a cărui dimensiune variază între 5.239 mp și 5.801 mp, în funcție de documente.
Constantin Hurjui, administratorul RADEF Iași, a găsit în Păcurari un teren ras peste noapte
Magistrații au intuit miza imobiliară
În ultimii ani, la capătul mai multor procese, Primăria a preluat cinematografele Victoria, Republica, Dacia și Tineretului.
La pachet, Primăria a vrut să ia și Oficiul Filmotecă din Păcurari. Motivul: terenul și construcțiile (în suprafață totală de 5.801 mp, din care suprafața ocupată e de 840 mp și neocupată de 4.961 mp) ar fi accesoriu imobilelor cu destinație de cinematografe, a căror funcțiune o deservește. Adică, au susținut juriștii Primăriei, trebuia predat la pachet împreună cu cele patru cinematografe.
Doar că judecătorii Curții de Apel Iași nu au fost de acord. „Nu pot fi primite susținerile reclamanților în sensul că prin refuzul de a preda si activul «Oficiul Filmotecă» ce reprezintă în fapt arhiva de proiecții cinematografice, scopul pentru care sălile si grădinile de spectacol de cinematografie au fost înființate nu poate fi îndeplinit. De altfel, prin acțiunea de față nu se solicită predarea arhivei cinematografice, ci reclamanții urmăresc să devină proprietarii unui imobil (...). Curtea mai reține că, în prezent, în acest spațiu administrativ nu mai există personal angajat și nu deservește în nici un fel activitatea cinematografelor din municipiul Iași. Față de situația de fapt reținută, refuzul pârâtei este unul justificat și nu poate fi considerat nelegal sau că este rezultatul unui exces de putere”, au explicat magistrații în sentința din 26 martie 2018.
Deci magistrații nu le-au dat celor din Primărie și Oficiul Filmotecă.
Pe aici au trecut muncitorii de la Servicii Publice: au făcut o gaură în gardul unei alte instituții
Câteva precizări de etapă:
1) Cei 805 mp pe care Primăria i-a trecut în domeniul privat și apoi i-a dat către o parohie sunt parte integrantă din această suprafață de teren a Oficiului Filmotecă.
2) Primăria a pierdut procesul la Curtea de Apel, a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, primul termen fiind fixat pentru 10 noiembrie 2020.
3) Este de neînțeles adresa de răspuns a Direcției Juridice, semnată de Cristina Oțeleanu, potrivit căreia terenul nu e parte a unui litigiu.
Suprafață extrasă din pix
Documentele confirmă versiunea reprezentanților RADEF, Hagi și Hurjui. Astfel, în fundamentarea proiectului de hotărâre prin care cei 805 mp au trecut în domeniul privat al municipiului, este atașată o filă din 1990, Registrul posesorilor.
În acest document, Oficiul Difuzare Film figurează cu o suprafață de 5.239 mp, grupată în 12 parcele. Chiar prima, parcela 660, este identificată drept teren arabil și are o suprafață de 940 mp. În schița de-atunci din 1990, această parcelă este notată cu indicativul AG 660 și se află amplasată între aleea principală din Oficiul Difuzare Film și drum, adică actuala Alee Cimitirul Evreiesc.
Pe lângă extrasul din registrul posesorilor, Primăria, la respectivul proiect de hotărâre de CL a atașat o schiță reactualizată. Parcela e identificată pe schiță drept A 660 și are doar 805 mp. Iar Centrul de Difuzare Filme e desenat în dreapta, pe o suprafață de 5.239.
Hotărârea pe care au votat-o consilierii locali în octombrie 2018 se baza pe avizul Serviciului Juridic: acel teren nu aparține nimănui
Scurtă recapitulare:
1) În 1990, în fișa posesor, AG 660 apare arabil, în posesia Oficiului Difuzare Film.
2) Culmea, Primăria atașează acest extras, dar și schița veche.
3) La proiectul de hotărâre din octombrie 2018, cei din Primărie scot parcela A 660 în afara domeniului Centrului de Difuzare Filme. Suprafața este redusă la 805 mp.
3) În plus, în corpul proiectului și ulterior al hotărârii de Consiliu Local, parcela respectivă apare cu indicativul AG 660/2, dar pe schiță are aceeași formă ca AG 660!
Intabulare provizorie: fără dovadă de proprietate
O primă concluzie: terenul respectiv, al cărui proprietar e statul român, este în posesia Oficiului Difuzare Filme și în litigiu la Înalta Curte de Casație și Justiție. În ciuda acestor evidențe, Primăria a făcut o intabulare provizorie în domeniul privat.
Un jurist specializat în astfel de spețe a precizat: „Aceste intabulări provizorii trebuie confirmate cu alte documente de proprietare. Iar în acest moment, Primăria nu poate dovedi proprietatea”.
Muncitorii au tăiat toți arborii din curte în numai câteva ore
„Domnul primar mi l-a indicat”
Mai mult, la doar câteva zile de la intabulare, Primăria a transmis dreptul de folosință gratuită către parohia „Sf. Apostol și Evanghelist Luca“.
„Eram în căutarea unui teren pentru construirea unei bisericuțe. Am discutat cu domnul primar (Mihai Chirica – n.r.) care mi-a indicat acest loc. Am făcut adresă la GIS, l-am verificat, e al Primăriei, cei de la RADEF au mai încolo, lipit de terenul acesta”, a spus preotul Marian Nimerincu.
Acesta a adăugat că vrea să ridice o biserică mică pentru cele 700-800 de familii care locuiesc în acel nou cartier. „Am început curățarea terenului, am avut aviz de la mediu. Vegetația era crescută sălbatic, copacii mari dinspre stradă i-am lăsat, nu i-am tăiat”, a adăugat părintele Nimerincu.
Același jurist, care a cerut să-și păstreze anonimatul, a explicat ce s-ar putea întâmpla cu biserica odată construită, dar cu terenul dovedit ca fiind în proprietatea altcuiva decât a Primăriei. „În cazul intabulării provizorii, cel care a cumpărat/concesionat nu este protejat. Dacă apare adevăratul proprietar, pierde tot”, a spus acesta.
Într-o lună jumătate au rezolvat tot
De remarcat este și viteza cu care s-au succedat evenimentele, iar funcționarii Primăriei s-au pus în slujba părintelui Nimerincu.
- pe 15 octombrie, Serviciul GIS Cadastru a întrebat Serviciul Contencios dacă pentru terenul respectiv există cereri de retrocedare sau litigii
- pe 26 octombrie, Direcția Juridică - Serviciul Contencios a comunicat că nu sunt litigii în care Municipiul să fie parte
- pe 31 octombrie 2018, terenul de 805 mp a intrat în domeniul privat al municipiului
- pe 15 noiembrie 2018, părintele Nimerincu a trimis o adresă primarului Chirica prin care îi solicită fix această parcelă de teren, invocând și existența a 600 de semnături ale oamenilor din parohie. „Pentru edificarea unui locaș de cult care să răspundă nevoilor spirituale și duhovnicești celor care locuiesc în zona Păcurari – Munca Invalizilor”, a argumentat părintele
- pe 15 noiembrie 2018, deci chiar în aceeași zi, Gabriel Teodorescu, șeful Direcției Evidență Patrimoniu Public și Privat, a întocmit nota de fundamentare pentru terenul din Aleea Cimitir Evereiesc
- pe 29 noiembrie, Consiliul Local a aprobat transmiterea dreptului de folosință gratuită pentru cei 805 mp către parohie
Miza celor 5.800 mp din Păcurari este uriașă: aici se pot construi 4-5 blocuri
Șefii Primăriei nu au răspuns
Jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au trimis șefilor Primăriei mai multe întrebări în scris, prin email, referitoare la această speță. Până la ora editării acestui articol, Biroul de Presă nu a oferit niciun fel de răspuns. Ne-au comunicat doar că au înregistrat cererea noastră cu numărul 26190/08.03.2019.
„Eu nu înțeleg cum au identificat cei din Primărie acest teren și au zis că este al lor. Pe ce documente, ce argumente au? Mai ales că avem și un litigiu aici.”
Constantin Hurjui, reprezentatul RADEF la Iași
Clanul Asimionesei pusese lacătul pe Oficiul Filmotecă
Terenul de 805 mp către parohie, iar restul de 5.000 mp parte a unui mega-proiect imobiliar. Mai multe surse au indicat că, dacă Primăria va câștiga la ÎCCJ cei 5.800 mp, exista varianta ca ulterior terenul să fie concesionat, iar aici să fie ridicat un complex imobiliar.
Acum șase-șapte ani, persoane din anturajul lui Ghiocel Asimionesei (omul din spatele BZI) ar fi încercat să ia în chirie Oficiul Filmotecă, însă tranzacția a picat.
Tentativa a avut loc în perioada în care Ghiocel Asimionesei a fost protagonistul unei alte afaceri controversate cu RADEF. Astfel, în 2012, Ghiocel Asimionesei a concesionat, prin intermediul unei firme paravan, ruina Cinematografului Tineretului de la RADEF. Durata contractului a fost stabilită la trei ani. Firma controlată de Asimionesei n-a plătit niciun leu chirie. RADEF a fost prejudiciată cu 382.899 lei, debit și penalități de întârziere. Între timp, cinematograful a ars, acum a trecut la Primărie, care intenționează să-l demoleze.
