Sporturile de echipă din Iaşi sunt în colaps din cauza lipsei de finanţare. Până în toamna anului trecut, banii necesari pentru activitatea mai multor cluburi veneau de la Primăria Iaşi, prin intermediul Fundaţiei Sportului Ieşean (FSI).
Trei echipe de primă ligă sunt praf
În condiţiile în care salariile nu s-au mai plătit de şapte luni, echipa de rugby s-a retras din campionat şi a pierdut marea majoritate a jucătorilor. Handbaliştii au primit dezlegare din partea clubului şi pot pleca în orice moment, echipa fiind în pragul desfiinţării. La baschet, jucătorii au ajuns la limita răbdării şi se pot transfera, mai ales cei străini.
La fotbal, chiar dacă CSM Politehnica a intrat pentru prima dată în play-off, nu au mai venit fonduri de la Primărie din decembrie şi banii din drepturile de televizare nu sunt suficienţi pentru terminarea campionatului fără datorii. Toate aceste echipe activau sau activează în prima ligă.
Modificările legislative la Legea Sportului din 2000, care, în teorie, ar fi trebuit să ajute sportul, nu au făcut altceva decât să oprească finanţările venite de la municipalitate. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 38/2017, care prevedea, printre altele, posibilitatea ca primăriile să aloce 5% din buget pentru sport, nu a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a fost retrimisă cu o cerere de reexaminare către Senat.
Concurenţa: „E ajutor de stat”
Problemele au apărut anul trecut, în septembrie, când Consiliul Concurenţei a trimis Primăriei Timişoara o adresă în care spunea că orice sumă de bani sau altă facilitate acordată de autorităţile locale unui club profesionist este ajutor de stat, şi deci ilegal. „Conform clarificărilor Consiliului Concurenţei autorităţile locale pot finanţa doar cluburile de amatori. Autorităţile publice locale n-o să poată da un ban către nicio structură în care sportivii sunt salariaţi, pentru că a da înseamnă ajutor de stat“, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
Decizia Consiliului Concurenţei se aplică tuturor primăriilor, astfel că municipalitatea ieşeană s-a văzut în imposibilitatea de a mai da vreun ban către sport. „Legea de aprobare a Ordonanţei 38/2017 prin care se amenda Legea Sportului a distrus mecanismul de finanţare. Finanţarea este oprită în întreaga ţară. Bani se mai dau doar acolo unde cluburile ţin de municipalitate şi acolo este o excepţie de la ajutorul de stat. Primăria a avut banii promişi anul trecut, însă nu au mai putut fi daţi prin Fundaţie. În acest moment, activitatea Fundaţiei este oprită. Cei de la minister au distrus regulamentele de finanţare. Ministerul nu şi-a făcut datoria faţă de clubul ieşean, care are echipele de rugby, baschet şi handbal“, spune primarul Mihai Chirica cu referire la CS Politehnica Iaşi.
Paradoxul de la CSM Politehnica: una dintre cele mai faste perioade, încununată de calificarea în play-off, ar putea fi umbrită de problemele financiare
Fotbal: Datorii de 2,7 milioane de lei
În momentul de faţă, echipa de fotbal are datorii de 2,7 milioane de lei şi mai are de primit ultima tranşă din drepturile de televizare. „Ni s-a comunicat că, undeva la începutul lunii martie, vor intra ultimii bani din drepturile TV. Acum, avem datorii de 2,7 milioane de lei şi nu avem nicio şansă să terminăm campionatul cu zero datorii dacă nu mai primim fondurile de la Primărie. Pe 15 martie se fac două salarii restante către jucători şi către angajaţi. Restul datoriilor sunt către bugetul de stat şi furnizori“, spune preşedintele clubului de fotbal, Adrian Ambrosie.
Manole ridică din umeri
Preşedintele CS Politehnica Iaşi, Vasile Manole, pare depăşit de situaţia actuală şi nu găseşte soluţii pentru salvarea echipelor. „Nouă ministerul nu ne permite să dăm mai mult de o indemnizaţie de 500 de lei pentru sportivi. Asta le-am transmis tuturor sportivilor de la echipele noastre. Neprimind banii de la FSI, nu avem cum susţine financiar echipele în primele ligi, aşa cum s-a întâmplat deja cu echipa de rugby, care s-a retras din campionat. Pentru drepturile salariale neîncasate, sportivii vor da clubul în judecată“, spune Vasile Manole.
Aproape 6 milioane de lei, pregătiţi pentru 2018
Pentru anul 2018, Chirica susţine că a prevăzut în buget aproape 6 milioane de lei pentru sport, însă banii nu pot fi daţi până nu se modifică legislaţia.
„Bani la buget pentru sport sunt, dar nu putem finanţa pentru că nu ne permite legea. Pentru sport am alocat în bugetul pe 2018 aproape 6 milioane de lei, dar nu putem da niciun ban. Încercăm să găsim o soluţie împreună cu cei de la Consiliul Concurenţei pentru a putea susţine măcar echipa de fotbal. Noi am făcut nişte propuneri şi aşteptăm acum să vedem ce răspunsuri primim de la Consiliul Concurenţei“, precizează Chirica.
În 2017, aproape 11 milioane de lei au fost viraţi de Primărie către FSI, care apoi a redistribuit banii spre cluburile locale sau spre diferiţi organizatori ai unor competiţii sportive. Principalul beneficiar a fost clubul de fotbal CSM Politehnica, formaţie care a primit aproximativ 7,6 milioane de lei.
„Nu s-a pus problema că nu am vrut eu să dau bani la sport. S-a modificat legea şi nu se mai pot da. Nu am făcut altceva decât să respectăm punctul de vedere al Consiliului Concurenţei“
Primarul Mihai Chirica
Cei de la Voluntari „s-au scos”
Primarul Timişoarei acuză faptul că la unele cluburi se dau în continuare bani de la primării. „Cei de la FC Voluntari mi-au spus că la clubul lor, care este societate comercială, 95% din acţiuni sunt deţinute de Consiliul Local Voluntari, iar 5% aparţin unei firme a Consiliului Local, cum ar fi la noi, o firmă de-a Primăriei, de exemplu. În aceste condiţii, Consiliul Local dă bani fără nicio problemă şi se dau bani câţi se doreşte“, afirmă Robu.
Preşedintele FC Voluntari, Dan Leasă, susţine că gruparea pe care o conduce este societate pe acţiuni cu capital 100% al Primăriei şi nu intră sub incindenţa OUG nr. 38/2017: „Nu sunt probleme cu finanţarea la noi. Noi aparţinem de Primărie, la fel ca echipa handbal feminin CSM, de la Bucureşti. Putem primi bani.“
La Cluj-Napoca, Consiliul Local a anunţat că va acorda şi anul acesta finanţări nerambursabile de la bugetul local pentru proiectele structurilor sportive din municipiu. Bugetul pus la dispoziţie este de 9,5 milioane de lei.
La Craiova, Primăria a alocat un buget de 11,61 milioane de lei pentru Sport Club Municipal Craiova, care este, de fapt, o asociere între o entitate privată (SC Blue Lions Capital SA) şi două publice (Clubul Sportiv U Craiova şi Municipiul Craiova).
Chiajna, Mediaş şi Timişoara: ca la Iaşi
În Liga I, cu excepţia cluburilor care au patronat, cum este cazul FCSB, Dinamo Bucureşti, FC Viitorul, CFR Cluj şi Astra Giurgiu, celelalte primeau bani sub o formă sau alta de la municipalităţi. „La Botoşani se dau câte 200.000 de euro de la Primărie, dar din aceşti bani nu avem voie să plătim salarii sau să dăm prime de joc. Dar, cel mai important, trebuie să fim pe zero cu datoriile“, explică directorul sportiv al FC Botoşani, Anton Heleşteanu.
În schimb, alte echipe, precum ACS Poli Timişoara, Concordia Chiajna sau Gaz Metan Mediaş, care primeau bani de la consiliile locale, nu au mai primit fonduri, tot din luna septembrie.
Chirica ar putea să o ia pe urmele Gabrielei Firea, edilul Bucureştiului
Modelul CSM Bucureşti
O soluţie propusă de Mihai Chirica pentru a putea susţine echipele din Iaşi ar fi trecerea CSM Iaşi la Primărie. „Pentru a finanţa acum după modelul CSM Bucureşti, ar trebui să o luăm de la zero, din ultimul eşalon. Prin lege ni s-ar putea permite să trecem CSM Iaşi în patrimoniul nostru, cu tot cu palmares şi atunci lucrurile ar sta altfel“, menţionează Chirica.
Una dintre puţinele experienţe private reuşite la un club ieşean: patronul Moldrom, Paul Neamţu, a adus bronzul la echipa de baschet de primă ligă în 1998
Soluţia atragerii afaceriştilor
Deşi Iaşul este al doilea oraş al ţării, nu există oameni de afaceri potenţi financiar care să-şi permită sau care să-şi dorească să bage bani din propriul buzunar pentru a susţine o echipă, cel puţin de handbal sau baschet, unde cheltuielile sunt cu mult mai mici decât la fotbal. Varianta propusă de primarul Chirica se bazează tot pe intervenţia legislativă: „Mediul de afaceri ar trebui încurajat să susţină sportul prin acordarea unor facilităţi fiscale.“
